Despre
PNRAS
Părăsirea timpurie a școlii și abandonul școlar, provocări majore pentru sistemul educațional
România înregistrează o pondere ridicată a persoanelor care au părăsit timpuriu școala și a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. De altfel, România înregistrează și o rată ridicată de părăsire timpurie a școlii.
Ratele privind părăsirea timpurie a școlii (PTȘ) în zonele rurale, în orașele mici și în suburbii, precum și în rândul grupurilor defavorizate sunt semnificativ mai mari decât în mediul urban mare.
Riscul de părăsire timpurie a școlii crește semnificativ pentru populația vulnerabilă, pentru copiii de etnie romă, copiii din familii monoparentale, cu venituri mici sau cu un nivel scăzut de educație. În plus, pandemia COVID-19 a determinat amplificarea riscurilor de părăsire timpurie a școlii în România, precum și disparitățile rural/urban, în special pentru elevii din grupuri vulnerabile.
Neparticiparea la educație are consecințe semnificative, la nivel individual, comunitar și macro-social. În lipsa unei educații adecvate, tinerilor le este dificil să-și atingă potențialul maxim, pierzând oportunități pentru o dezvoltare susținută. Oprirea prematură a parcursului educațional îi împiedică să își construiască o carieră, îi privează de șanse mai bune, stabilitate și venituri mai mari, îi face mai puțin implicați în comunitățile din care fac parte.
Studiile demonstrează că persoanele care nu finalizează cu succes traseele educaționale sunt mai expuse riscului de șomaj, sărăcie și excluziune socială, câștigă mai puțin pe parcursul vieții și au șanse mai mari de a trăi în familii instabile. Conform Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România, în viitor, doar 1 din 10 locuri de muncă va fi accesibil unei persoane care a abandonat școala în mod prematur. Acest fapt generează costuri semnificative la nivel public și social, o creștere economică mai lentă, probleme legate de forța de muncă și șomaj, de coeziune socială și de competitivitate, în general.
Reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii sunt, prin urmare, priorități majore pentru sistemul de educație din România, care trebuie abordate sistemic, prin dezvoltarea de politici și programe concentrate pe intervenții integrate, incluzive și echitabile pentru tinerii aflați în situații de risc.
Abandonul școlar și PTȘ – procese de
distanțare graduală față de școală
Abandonul școlar este definit de legislația românească – prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 – drept „încetarea frecventării învățământului obligatoriu de către un beneficiar primar al educației, demonstrată prin absențe nemotivate care au condus la imposibilitatea finalizării a 2 ani școlari succesivi”.
La rândul său, părăsirea timpurie a școlii este definită – în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii – ca fiind procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au finalizat cel mult nivelul secundar inferior (echivalentul clasei a opta) și care nu mai urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională.
Părăsirea timpurie a școlii și abandonul școlar sunt procese de distanțare graduală față de școală ale elevilor, asociate cu absențe nemotivate, înrăutățirea rezultatelor școlare și comportament nepotrivit frecvent. Distanțarea față de școală se produce în timp, fiind un fenomen complex, cu cauze variate și multiple, care trebuie identificate și adresate corespunzător. Elevii din România decid să părăsească timpuriu școala dintr-o varietate de motive, incluzând factori personali, familiali, școlari și sociali. Studiile demonstrează că, de obicei, există mai mult de un factor care contribuie la decizia de a renunța la educație. În general, acest proces este rezultatul unei scăderi progresive și cumulate a implicării.
Părăsirea școlii poate fi declanșată de probleme personale, de sănătate sau emoționale. În același timp, aceasta poate fi asociată cu mediile caracterizate de probleme socioeconomice sau familiale ale elevilor. Pentru unii dintre aceștia, efortul rămânerii în școală este prea mare, astfel că își orientează atenția către căutarea unui loc de muncă sau a altor oportunități în afara sistemului educațional.
Mai mult, accesul limitat la un învățământ de calitate, echitabil și incluziv, care oferă o șansă tuturor elevilor, îi poate determina pe aceștia să renunțe la școală. Problemele legate de mediul școlar sau de disciplinele de studiu, atmosfera din școli, inclusiv relația cu cadrele didactice și cu colegii, reprezintă, de asemenea, aspecte semnificative în această decizie.
Părăsirea timpurie a școlii și abandonul predomină în grupuri expuse la risc, cum ar fi tinerii din comunitățile rurale, cei cu venituri modeste, membri ai etniei rome, precum și alte minorități, care poate au repetat cel puțin un an școlar sau au abandonat școala. În mediul rural, rata de abandon în învățământul secundar este de 1,5 ori mai mare decât în mediul urban. Elevii defavorizați din punct de vedere economic întâmpină dificultăți în a-și continua studiile în învățământul secundar superior și post-secundar, cu o discrepanță semnificativă între zonele sărace, în special în nord-estul și sud-vestul României.
Rareori există un singur motiv pentru care un copil sau un adolescent abandonează școala. În schimb, vorbim despre un proces modelat de mulți factori care interacționează în moduri care sunt atât complexe, cât și dinamice. Acești factori pot avea legătură nu numai cu caracteristicile sau circumstanțele individuale și familiale, ci și cu factori la nivel școlar, comunitar și național.
Acestea pot cuprinde punctele slabe în mediile și practicile școlare, în sistemele de educație și asistență socială, în politicile sociale mai largi pentru tineret și ocuparea forței de muncă și în normele sociale – inclusiv de „circumstanțe individuale și familiale la care structurile și sistemele nu sunt în măsură să răspundă sau să le abordeze în mod corespunzător”. (UNICEF, 2017).
Sistemul de educație românesc poate preveni abandonul școlar prin implementarea de politici specifice, care prevăd proceduri clare pentru identificarea la timp a elevilor în risc, colectarea informațiilor relevante despre aceștia și utilizarea lor pentru intervenții țintite, menite să prevină părăsirea școlii.
Citește mai multe despre strategia României de prevenire a părăsirii timpurii a școlii aici.
Programul Național de
Reducere a Abandonului
Școlar (PNRAS)
Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS) este o componentă importantă a strategiei „România Educată”, care a fost preluată și în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, în cadrul secțiunii a 5-a, dedicate reducerii abandonului școlar, precum și a Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind finanțat în cadrul Reformei 3 – „Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii”, Investiția 4 – „Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar”.
Schema de granturi PNRAS, planificată în mai multe runde, vizează susținerea a cel puțin 2.500 de școli cu risc crescut și mediu de abandon școlar, prin alocarea de resurse financiare școlilor pentru sprijinirea elevilor în risc și prin utilizarea metodologiei și a instrumentului informatic ale Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE).
Programul are ca obiective majore:
a) reducerea abandonului școlar în minimum 25% din unitățile de învățământ participante în perioada 2021 - 2026
b) îmbunătățirea performanțelor elevilor la evaluările naționale și creșterea procentajului de elevi care finalizează învățământul gimnazial
c) creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la evaluarea națională și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior – gimnazial, la învățământul secundar superior - liceal sau profesional.
Buget total:
500 milioane EURO
Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație –
esențial pentru implementarea PNRAS
La baza activităților derulate de unitățile de învățământ pentru prevenirea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii se află MATE, Mecanismul de Avertizare Timpuri în Educație. Acesta oferă cadrul metodologic, procedurile operaționale și setul de instrumente necesare identificării la timp a elevilor în risc, cât și o serie de măsuri și acțiuni de prevenție, intervenție și compensare destinate sprijinirii elevilor.
Pentru colectarea datelor cu privire la indicatorii de risc, școlile folosesc modulul informatic MATE, dezvoltat în cadrul Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR).
MATE este un instrument scalat la nivel național și folosit în toate unitățile de învățământ gimnazial din România, pentru intervenții menite să prevină și să reducă abandonul școlar.
Citește mai multe despre MATE aici.
PNRAS – o soluție pentru
decalajele din sistemul
educațional
PNRAS este cel mai mare program de sprijinire a participării la educație din istoria recentă a României și prima inițiativă coerentă la nivel național, care urmărește scalarea unor măsuri dovedite eficiente la nivel local, individual, în scopul atingerii unui important obiectiv de țară: creșterea gradului de echitate a sistemului de învățământ.
În conformitate cu datele SIIIR pentru anul 2020, 3.235 de unități de învățământ au fost identificate ca fiind eligibile pentru participarea la Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, fiind selectate ca având prioritate medie și ridicată pentru intervenții.
La baza acestei selecții s-au aflat 5 indicatori de vulnerabilitate și anume:
Rata de absolvire a învățământului gimnazial (raport dintre numărul absolvenților clasei a VIII-a și numărul elevilor înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar)
Raportul dintre numărul de elevi repetenți și cei în abandon școlar și numărul total de elevi din învățământul gimnazial
Categorii de activități eligibile în
schema de granturi PNRAS
Activități de dezvoltare a unui climat pozitiv și incluziv în clase și în școală, inclusiv acțiuni de combaterea violenței, acțiuni antibullying și achiziție de mobilier etc.
Activități pentru reducerea absenteismului la clasă prin utilizarea unor tehnici de învățare activă și incluzivă cu scopul de a crește motivația elevilor și dezvoltarea personală, facilitarea învățării, înțelegerii și gândirii critice, mentorat și sprijin colegial între elevi, sprijinirea colaborării cu părinții sau tutorii legali etc.
Activități de formare autorizate și îndrumare pentru cadre didactice și personal auxiliar din unitatea de învățământ (de ex. îmbunătățirea practicilor de predare, crearea unui climat școlar favorabil, orientarea în realizarea activităților pedagogice prevăzute în proiect).
Activități pedagogice și de sprijin, care includ, dar nu se limitează la: cursuri de remediere 1/1 sau în grup (lb. română/ lb. maternă, matematică/ științe, TIC), testare cunoștințe, evaluare dificultăți de învățare, consiliere și orientare școlară, mediere, educație parentală, consiliere psihologică etc.
Extinderea zilei de școală/activități de tip Școală după școală.
Acordarea de hrană /masă caldă.
Activități extracurriculare, care includ, dar nu se limitează la: vizite de documentare, activități outdoor, excursii, tabere, festivaluri, evenimente educaționale, activități non-formale, activități culturale comunitare, sportive, participare la concursuri școlare, participare la cercuri școlare, educație pentru sănătate, activități de networking școlar, terapie prin artă etc.
Activități de sprijin și stimulare pentru elevii aflați la risc de abandon școlar/PTȘ pentru asigurarea tranziției din învățământul secundar inferior către învățământul secundar superior în vederea finalizării învățământului obligatoriu (de exemplu, acordarea de subvenții/ stimulente condiționate de prezența la școală) etc.
Activități de dezvoltare/ îmbunătățire a competențelor etc.
Activități pedagogice și de sprijin, care includ, dar nu se limitează la cursuri de remediere 1/1 sau în grup (lb. română/ lb. maternă, matematică/ științe, TIC), testare cunoștințe, evaluare dificultăți de învățare, consiliere și orientare școlară, mediere, educație parentală, consiliere psihologică etc.
Aceste runde s-au adresat unităților de învățământ preuniversitar de stat care au risc ridicat de abandon școlar și performanță școlară scăzută la nivel de învățământ gimnazial (și primar, în cazul școlilor mici, în urma extinderii MATE la ciclul primar).
883 de unități de învățământ beneficiare de granturi
